Ce repede a trecut. Aproape un sfert de secol de cand tot ies ingrat din cutiile astea cu supletea unui contorsionist, doar pentru a descoperi altele. Pereti stoici ambalati in tumultul aliteratiilor conceptionale au cunoscut soarta zidului din Berlin si acum sunt aici, calator atent ce dobandeste viziune. Ma las incet umplut de clocotul izolarii. Solitar pot sa-mi potentez acuitatea simturilor. Ochii se scalda in euforia noului necartografiat, fixand indicatoare ce-mi vor folosi ulterior.
Deschid usa si ies in frig. Imi leg fularul de gat ca un streang, cu miscari masurate. Dale din piatra sparta imi cheama talpile cu soapte sigure. Calc ferm pentru ca altii sa stie ca am fost si eu candva pe aici. Si asa, impins de dorinta cunoasterii, ma las inghitit de vartejul corcit. Privirea inca lihnita din cauza marcajelor intermitente interminabile se trezeste brusc si uita de lipsuri. Bolta masiva incrustata cu hieroglife medievale povesteste clipe de glorie incontestabila ale urbei si aduna in vanitatea ei esafoduri de paraxenie. Dincolo de arcada creste o sinagoga austera domolita de proportiile ei simpatice. Nu-mi inspira nimic ceresc. Vantul scortos se umfla in pene si imi zgarie adanc obrajii, amintindu-mi ca sunt intr-un oras portuar. Ce nesimtit e el, sa ma smulga din extravaganta mea utopica. Sunt singur aici. Oamenii din jur mi-o confirma. Totusi simt cum se declanseaza patosul acela indefinit si incontrolabil la explorarea prudenta a unui teritoriu nou. Raman temperat la suprafata. Pentru moment.
"My world is changing
I'm rearranging
Does that mean Christmas changes too..."
Ciudat belsug de conditionare reciproca intre faptele pietonilor, fie ei trubaduri fara busola sau localnici debusolati. Cu cat ma afund mai tare si strazile devin ulite, cu atat mai insufletita e sarcina ambientului. Pe zidurile stramte, armate cu barne cangrenate, se sprijina geamuri suple lungi ce au vazut multe de demult. Poteca ingusta se transforma intr-un pod si acopera unul dintre numeroasele canale intesate de rate si lebede nestingherite in pastelul lor monocromatic.
"Cocaine, heroin... come on man, I got some real good stuff. I'll even let you try it out, upfront."
N-am nevoie de anestezicul tau, n-am avut niciodata. Inca doi, trei pasi si vor fi acolo. Ma opresc calm, rotesc tabloul si fixez obiectivul. Imortalitatea e remisa doar de o apasare. La fiecare clintire sunt urmarit consecvent, de canal in stanga si in dreapta de vitrine triviale scaldate in rosu inchis. Manechinele umane degaja abordari dezinvolte, amagitoare chiar. Sunt murdare, si eu nu-mi pot depasi repudierea. O iau pe prima poteca in sus. E si mai ingusta. Canalul a disparut doar pentru a fi inlocuit de galantare. Si acolo e ea, paralizandu-mi privirea si intreg corpul. Pielea limpede este tainuita sporadic de matase mata si corpul galant de zeita e incoronat de chipul ei serafic. Isi pipaie cu limba lubrica coltul stang al buzei de sus si ma ademeneste in bratele ei. Zenit al splendorii feminine capt...
- Fifty Euros for half an hour. Upfront.
- Do you have change for a hundred?
Deschid usa si ies in frig. Imi leg fularul de gat ca un streang, cu miscari masurate. Dale din piatra sparta imi cheama talpile cu soapte sigure. Calc ferm pentru ca altii sa stie ca am fost si eu candva pe aici. Si asa, impins de dorinta cunoasterii, ma las inghitit de vartejul corcit. Privirea inca lihnita din cauza marcajelor intermitente interminabile se trezeste brusc si uita de lipsuri. Bolta masiva incrustata cu hieroglife medievale povesteste clipe de glorie incontestabila ale urbei si aduna in vanitatea ei esafoduri de paraxenie. Dincolo de arcada creste o sinagoga austera domolita de proportiile ei simpatice. Nu-mi inspira nimic ceresc. Vantul scortos se umfla in pene si imi zgarie adanc obrajii, amintindu-mi ca sunt intr-un oras portuar. Ce nesimtit e el, sa ma smulga din extravaganta mea utopica. Sunt singur aici. Oamenii din jur mi-o confirma. Totusi simt cum se declanseaza patosul acela indefinit si incontrolabil la explorarea prudenta a unui teritoriu nou. Raman temperat la suprafata. Pentru moment.
"My world is changing
I'm rearranging
Does that mean Christmas changes too..."
Ciudat belsug de conditionare reciproca intre faptele pietonilor, fie ei trubaduri fara busola sau localnici debusolati. Cu cat ma afund mai tare si strazile devin ulite, cu atat mai insufletita e sarcina ambientului. Pe zidurile stramte, armate cu barne cangrenate, se sprijina geamuri suple lungi ce au vazut multe de demult. Poteca ingusta se transforma intr-un pod si acopera unul dintre numeroasele canale intesate de rate si lebede nestingherite in pastelul lor monocromatic.
"Cocaine, heroin... come on man, I got some real good stuff. I'll even let you try it out, upfront."
N-am nevoie de anestezicul tau, n-am avut niciodata. Inca doi, trei pasi si vor fi acolo. Ma opresc calm, rotesc tabloul si fixez obiectivul. Imortalitatea e remisa doar de o apasare. La fiecare clintire sunt urmarit consecvent, de canal in stanga si in dreapta de vitrine triviale scaldate in rosu inchis. Manechinele umane degaja abordari dezinvolte, amagitoare chiar. Sunt murdare, si eu nu-mi pot depasi repudierea. O iau pe prima poteca in sus. E si mai ingusta. Canalul a disparut doar pentru a fi inlocuit de galantare. Si acolo e ea, paralizandu-mi privirea si intreg corpul. Pielea limpede este tainuita sporadic de matase mata si corpul galant de zeita e incoronat de chipul ei serafic. Isi pipaie cu limba lubrica coltul stang al buzei de sus si ma ademeneste in bratele ei. Zenit al splendorii feminine capt...
- Fifty Euros for half an hour. Upfront.
- Do you have change for a hundred?
1 Kommentar:
AAAAAAAAAAAA!!!
Kommentar veröffentlichen